”Totuşi ştiu că pentru a recunoaşte această paralelă este nevoie de o transformare a percepţiei. Din punct de vedere istoric credinţele iudeo-creştine ne-au făcut să credem că noi suntem făpturi inteligente care au fost create într-un proces separat şi distinct de toate celelalte plante şi animale. Din această perspectivă noi ne uităm de sus la fiinţele mai mici considerându-Ie forme de viaţă lipsite de inteligenţă – mai ales când e vorba de organisme aflate în niveluri inferioare de evoluţie. Nimic nu poate să fie mai departe de adevăr.”

Bruce Lipton – ”Biologia credinței”

Ce anume îi determină pe oameni să înceapă o relație frumos, cu declarații de iubire, cu trei-patru convorbiri telefonice pe zi, pentru ca în mai puțin de un an să înceapă să strige la partener/-ă, să îl/o agreseze verbal, să aibă un comportament total opus? Este Interesul originar din frică. Cu alte cuvinte, persoana respectivă intră în relație sperând că își va găsi răspunsul la fricile existente (lipsa stabilității financiare, lipsa unui partener constant, lipsa unui părinte pentru copilul din altă relație anterioară, etc), fără a lua în considerare lipsa iubirii. Persoana consideră că va putea trece peste lipsa iubirii ocolind adevărul pe care îl cunoaște de la început. Însă acest lucru este imposibil pe termen lung. O persoană poate avea o relație cu un partener neglijând 2-3 luni lipsa iubirii, însă este imposibil să reziste pe termen lung. Și asta pentru că în interiorul acelei persoane se va da o veșnică luptă între subconștientul care știe că trebuie să iubească și mintea care vrea relația în lipsa iubirii. Și întotdeauna când se dă o luptă pierderile imense se manifestă în ambele tabere.

Așa că astăzi, cititorule, mă rog pentru aceste suflete care cred că pot avea o relație pe termen lung fără să iubească și sunt recunoscător că eu am reușit să ies dintr-o asemenea relație. Și mai sunt recunoscător pentru fiecare persoană care va conștientiza de azi înainte că trebuie să iubească pentru a avea o relație frumoasă pe termen lung.

Așa să fie!

Amin!

”Un lucru foarte important: Cursul de miracole afirmă cât se poate de clar că nu noi L-am creat pe Dumnezeu, deși – în stare cristică – și noi creăm ca Dumnezeu. Nu suntem Dumnezeu. Suntem extinderile lui Dumnezeu, suntem Fiii lui Dumnezeu, dar nu suntem Sursa. Există o singură Sursă: Dumnezeu. Să credem că suntem Dumnezeu, că suntem Sursa ființei, înseamnă să facem exact ce vrea eul: înseamnă, adică, să credem că suntem autonomi și că îl putem crea pe Dumnezeu la fel cum El ne-a creat pe noi. Dacă gândești în felul acesta construiești un cerc închis din care nu mai poți ieși, pentru că o să spui atunci că ești autorul propriei tale realități.”

Kenneth Wapnick – ”Introducere generală la cursul de miracole”

”Spuneam că putem stăpâni și conduce imaginația la fel cum stăpânim un cal sau un torent sălbatic. Pentru aceasta este de ajuns ca mai întâi să știm că acest lucru este posibil (ceea ce mai toată lumea nu știe) și apoi să cunoaștem calea de realizare. Acest mijloc este foarte simplu: este acela pe care fără să vrem, fără să știm, într-un chip cu totul inconștient îl întrebuințăm zilnic de când suntem pe lume dar pe care, din nenorocire pentru noi, îl întrebuințăm adeseori rău și în paguba noastră. Acest mijloc este autosugestia.”

Emil Coue – ”Autosugestia”

Stimate cititorule, îți mulțumesc pentru că și astăzi ai acordat atenție acestui mesaj. Îți urez să îl folosești cu răbdare, înțelepciune și perseverență pentru a reuși să îți creezi un viitor minunat.

 

Pe mâine!

Gabriel Katona

Namaste!

P.S. Îți urez o zi și un viitor cu miracole!